RealDreams Simona´s blog- psihologie practica, cunoastere interioara, dezvoltare personala

Author Archives: Simona Gîrbea

Nascuta la 19 septembrie 1976, in localitatea Starchiojd, judetul Prahova.
Am absovit Liceul Pedagogic din Ploiesti, promotia 1995 si..am profesat la inceput ca educatoare, iar mai tarziu ca institutor I, avand gradul didactic II.
Licentiata in comunicare si relatii publice, promotia 2007( Facultatea de Litere, Bucuresti).
Indragostita de domeniul psihologie, disciplina studiata atat in liceu cat si in facultate, dar si de comunicarea eficienta dintre oameni, in ultima perioada am devenit din ce in ce mai preocupata de stapanirea unor cunostinte mult mai vaste in aceste doua domenii.

Ești tu însuți?

February 22, 2013 00:57 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Viața noastră este formată din mai multe etape și fiecare dintre acestea se dorește a fi un pas spre urmarea convingerilor noastre, o purificare spirituală care să ne ajute să ajungem la o comunicare mai conștientă și deschisă cu sine și cu ceilalți.

Când simțim nevoia de schimbare, de o nouă identitate psihică, intrăm într-o adevărată aventură. Aprofundând, ne confruntăm cu lipsurile afective, lacunele și speranțele noastre de a atinge noi valori.

Este o perioadă de tranziție pe care marea majoritate o primește ca pe un șoc, neștiind încotro s-o apuce. Este ca un proces de germinare, în urma căruia știi că se va produce o modificare, dar nu ești foarte convins cum va fi, dacă rezultatul final va fi cel scontat. Și totuși, plin de neliniști, ai convingerea că noua cale îți este absolut necesară ca să înflorești. Read More

Posted in: carte, comunicare sociala, motivatie, valori

Viața în Nederland (I)

February 16, 2013 23:33 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Un prieten mi-a spus ca ar fi frumos sa scriu despre noua mea viata: “Ar fi un subiect atractiv, pentru ca e interesant de aflat punctul de vedere al cuiva plecat sa traiasca in alta tara, facand o paralela cu viata dinainte de a pleca. Culturile sunt diferite, iar viziunea ta va fi poate putin subiectiva, dar..tot merita aflata!”

De fapt, nu am inregistrat discutia :), asa ca as putea sa sterg nestingherita ghilimelele, ca nu-i nici scriitor, nici vreo personalitate :D. Dar, treaca-mearga…! nu trebuie sa uitam stilul nostru “stramosesc”. Si-apoi, mi-a citit bine gandurile: chiar planuisem un asa subiect!

Sunt multe de spus si sigur articolul acesta va avea multe parti; sunt convinsa ca inca nu am descoperit in totalitate ce inseamna integrarea..:) si toate secretele “noii lumi”. Si, pentru ca imi place atat de mult acum sa fiu “naked” :D, mi-am zis: de ce nu?

Se spune ca Olanda e tara lalelelor, a bicicletelor si canalelor, dar eu cred ca o pot defini si altfel, nu neaparat mai colorat, cat mai detaliat, lucru pe care il poti face doar daca locuiesti in acea tara, nu doar citind de pe Google sau Wikipedia.

Tu spui ceea ce simți?

February 15, 2013 01:23 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Zilele acestea am început să mă analizez în profunzime. Oare sunt suficient de deschisă cu ceilalți? Spun ceea ce vreau și gândesc, fără a da loc interpretărilor și a accepta lucruri care nu îmi plac?

Deși am trecut prin multe experiențe, îmi dau seama că încă mai am de învățat. Sunt unele persoane în prezența cărora nu reușesc să spun exact ceea ce vreau, sau mai bine spus.. nu le țin piept!

Încercând să fii drăguț, ca să nu jignești sau să fii nepoliticos, purtându-te așa cum “e frumos”, unii oameni profită de bunătatea ta și îți invadează spațiul, voind totodată să îți schimbe convingerile, mai bine spus să intre cu forța în sufletul tău. Pentru că Tu le permiți asta.

Așa că.. am început procesul de “purificare”! Am făcut o listă cu persoanele în prezența cărora cuvintele mi se opresc în gât, uimită fiind de fapt de atitudinea lor invadatoare. Cărți împrumutate și neînapoiate la timp, vizite neanunțate sau.. la fel de rău, anunțul “solemn” al unei vizite pe care nu am consimțit-o deloc, atacuri verbale fără sens, purtate doar din dorința de a-și arăta presupusa superioritate constând în varsta înaintată și “cunoștința de cauză”, cerința unor favoruri “ieftine”.. și lista poate continua… Read More

Posted in: comunicare sociala, valori

De ce trebuie să spui NU copilului?

February 11, 2013 23:40 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Un părinte bun vrea să asigure o educație adecvată copilului său și să aibă cu acesta o relație echilibrată.

Până aici toate-s bune, 🙂 dar dacă nu ai o idee prea clară cum să faci asta…?

Pus în fața situației în care copilul, crescând, nu apreciază ceea ce faci pentru el și dovedește lipsă de respect.. sau chiar tendința de a te manipula, ajungi să te simți inutil, sau doar folosit.

Lucrând cu copiii atât de mulți ani, am căpătat ceva experiență, dar nu înseamnă că am dat de cap tuturor problemelor. 😀

Și asta pentru că.. atunci când e vorba de copilul tău, nu al altcuiva, lucrurile stau puțin diferit, pentru că și implicarea este cu totul de altă natură. 🙂

De ce este acesta un subiect de discuție important?

Mai întâi, pentru că am observat existența unei schimbări majore, în ultimii ani: copiii devin mult mai rezistenți când e vorba de “autoritatea părintească”, iar metodele de educație obișnuite își pierd din eficiență, mai ales că acum nu mai intră în discuție autoritatea dominatoare de mai demult, ci una corectă și eficientă, plină de respect, în care se colaborează și discută deopotrivă despre dificultățile inerente care apar în existența zilnică.

Apoi, pentru că de-a lungul experienței mele cu copiii- 16 ani- am constatat că educația este mult prea permisivă, iar autoritatea părintească se manifestă rar ori nepotrivit, întreaga familie suportând repercusiunile. Read More

Posted in: carte, educatie, psihologie practica, valori

Știi să spui NU?

February 9, 2013 01:17 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Oamenii care ne înconjoară au așteptările lor. Noi le avem pe ale noastre. Ce ne facem când ele nu coincid?

Acum câteva zile, fetița mea era foarte supărată: se certase cu prietena ei pentru că nu a acceptat să faca o petrecere în pijama, la cererea acesteia. Fiecare dintre ele avea motivele ei de supărare, pe care și le-au expus, dar refuzul fetiței mele a deranjat-o foarte mult pe acea fetiță. Nici una nu voia să se certe, de fapt, dar prietena ei a insistat să o convingă să accepte “petrecerea” (deși se autoinvitase acasă la noi, pentru această petrecere dorită- doar de ea!). Când i s-a spus NU, fără a i se da multe explicații, a început să plângă și să acuze de egoism. Insistența prietenei ei a deranjat-o la randul ei pe “copila” mea.

E un scenariu oarecum cunoscut, nu? Cât de greu îți este să spui NU unui prieten insistent? Pe de altă parte.. cât de mult te-a afectat când ți s-a răspuns NU, iar tu voiai foarte mult acel “ceva”? Read More

Posted in: carte, educatie, psihologie practica

Despre conflicte și efectele lor

February 6, 2013 08:54 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Evident că toți am avut parte de conflicte de diverse genuri, pe care mai târziu ne-am gândit dacă le-am gestionat bine sau nu. Și.. poate că vom mai avea; viața nu s-a terminat! 😀

Privind spre viitor, pentru că trecutul nu mai poate fi schimbat oricum, n-ar fi rău să învățăm câteva modalități de abordare a acestora, fără luptă sau cedare.

Dar ce este conflictul decât o manifestare a diferențelor- de gândire sau de personalitate? Poate fi atât interior, cât și între indivizi, grupuri sau organizații, și de multe ori apare din nevoia de competiție, în special în cadrul organizațiilor.

Și pentru că nu vreau să dau definiții alambicate, care să încețoșeze mai mult decat să clarifice gândirea (aici nu suntem la cursul de managementul conflictelor! :D) o să vorbesc mai mult despre urmările acestor fenomene, cu care ne confruntăm mereu, poate involuntar, dar mai ales despre modalitățile în care le putem transforma în adevărate momente constructive pentru noi și toți ceilalți implicați. Și pentru că eu sunt o persoană, nu o organizație 😀 , mă voi referi la conflictele dintre persoane. Read More

Posted in: comunicare sociala, educatie, psihologie practica

Lupta cu grijile

February 3, 2013 22:42 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Recitesc o carte care mi-a influențat foarte mult atitudinea din ultimii ani- “How to Stop Worrying and Start Living”, a lui Dale Carnegie, tradusă în română sub forma “Lasă grijile, începe să trăiești” (editura Curtea Veche).

Ce bine era dacă am fi fost învățați la scoală că grijile ne afectează nervii stomacului, ne fac încordați și nervoși, iar de cele mai multe ori ajungem să ne îmbolnăvim de ulcer la stomac! După cum spunea și David Seabury în cartea “How to Worry Successfully” (Cum să-ți faci griji cu succes) “Ajungem la maturitate atât de puțin pregătiți pentru a face față presiunilor la care suntem supuși de experiențele de zi cu zi pe cât este de pregătită o molie pentru balet”.

Sunt foarte mulți oameni cu tulburări nervoase și emoționale, deși în ultimii ani bibliotecile și librăriile dețin cărți care-i pot ajuta, și la fel de mulți specialiști în domeniu. Dar ce bine ar fi dacă am putea să atacăm din timp acest flagel, așa încât să nu se mai extindă atât de mult! Read More

Posted in: carte, educatie, motivatie, valori

Iubirea de sine…

February 1, 2013 20:23 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Toți oamenii vor să fie atractivi, dacă nu pentru cineva anume, cel puțin (și e mult mai bine să fie acesta motivul!) pentru a se simți bine în pielea lor și a fi mulțumiți de ei înșiși. Mi-e greu să cred că sunt și oameni pentru care nu contează absolut deloc felul cum arată.. Dar știu sigur că mulți se mint singuri că sunt perfect împăcați cu acest lucru, chiar dacă atitudinea și expresia feței îi trădează de multe ori.

Sigur că fiecare își cunoaște- în mare parte- problemele legate de sănătate, pentru că durerea fizică ne împinge să mergem să aflăm ce se întâmplă cu noi. Poate și acesta este un motiv pentru care corpul tău nu este așa cum visezi.. și atunci trebuie să mergi să ceri sfatul specialistului. Dar dacă nu suntem atenți la cantitatea și calitatea alimentelor consumate, aceste lucruri vor atrage de la sine o modificare în timp a esteticului, chiar dacă nu ai probleme majore.

Iar sănătatea noastră se reflectă în exterior, începând de la aspectul tenului și pană la proporții și atitudine.

Un om sănătos găsește resursele necesare de a se bucura de tot ce îl înconjoară, chiar dacă are parte și de căderi ce îl pot răpune pentru un timp.

De multe ori, o depresie puternică ne dă peste cap tot planul nostru de a avea grijă de noi, dar asta face parte din însăși normalitatea vieții. Dar dupa ce perioada dureroasă trece, începem să ne analizăm cu atenție și, observând urmările nedorite pe propriul chip, firesc este să acționăm! Read More

Posted in: educatie, motivatie, valori

O zi din viața ta

January 28, 2013 23:01 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Cât de mult contează pentru tine o zi?

Am auzit mulți oameni spunând uneori “astăzi nu am făcut nimic”, și am realizat cât de mult se pot subaprecia. Și eu am făcut parte dintre ei, cândva, dar acum știu că e o expresie utilizată de cei care sunt dezamăgiți de ei înșiși, sau care nu dau valoare lucrurilor mărunte pe care le fac, fără de care viața lor ori a celorlalți membri ai familiei ar fi mult mai complicată.

Trebuie să conștientizăm că toate lucrurile mărunte te ajută să te dezvolți sau să ai o viață plăcută, organizată și echilibrată.

Am citit un articol NLP care m-a pus pe gânduri și m-a ajutat să mă apreciez și să dau mult mai multă valoare fiecărei zile. Dar, cel mai mult, să încep fiecare zi cu entuziasm și curiozitate.

Am conștientizat mai mult decât oricând cât de multă nevoie avem să medităm în fiecare zi la tot ceea ce s-a întâmplat, să ne stabilim prioritățile următoarei zile și obiectivele pe care vrem să le îndeplinim. Read More

Posted in: comunicare sociala

Să fim copii…

January 24, 2013 01:16 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Poate că vei spune melancolic: “da, ce bine ar fi să pot trăi din nou fără griji!”, însă eu cred că e benefic pentru tine să fii copil doar atât cât se poate. Dar să fii!!

Cum? Încercând să faci ceea ce face un copil, ca să-ți recapeți puțin din entuziasmul de mai demult. Patinează, mergi la ștrand și înoată sau dă-te pe tobogan, sari pe trampolină, joacă-te cu o pisicuță sau un cățelus, experimentează.. noi sortimente de înghețată 🙂 , prăjiturele noi, mergi la cinema și vizionează un film pentru copii (însoțit de copiii tăi, dacă ai.. ), fă un om de zapadă, sau îngerași. Acestea sunt doar câteva exemple care mi-au venit în minte, dar sigur mai sunt multe altele. Read More

Posted in: copilarie, motivatie

Visează… cu ochii deschiși!

January 21, 2013 17:35 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

E frumos să visezi cu ochii deschiși lumea pe care vrei să o proiectezi în viitor în jurul tău.. Și nu e vorba doar de un vis! Poate fi soluția spre îndeplinirea celor mai arzătoare dorințe ale tale. Dar depinde de cât de multă dăruire și consecvență vei implica în acest proces.

Poate părea doar o iluzie, la început, mai ales pentru cei sceptici, care văd tot timpul numai barierele, în special pe cele materiale. De fapt, de cele mai multe ori este vorba despre bariere emoționale, pe care ei înșiși le inventează, pentru a găsi un răspuns renunțărilor lor.

Și eu am făcut parte dintre ei, cu mult timp în urmă. Ușor-ușor, am găsit un răspuns și o rezolvare pentru toate aceste scuze; lucrurile s-au mișcat încet, dar în direcția cea bună. Cu pași timizi, dar plini de speranță, m-am apropiat de visul meu. Dar cum?

Am renunțat să mă compar cu cei care sunt sus, pentru că eu sunt eu, iar ei sunt ei, iar viața noastră s-a derulat complet diferit, circumstanțele fiind altele; dar am modele demne de urmat și vreau să le cunosc traseul pentru a mă impulsiona și a nu uita unde mi-am propus să ajung- să am succes. Read More

Posted in: motivatie, psihologie practica

Într-o zi…

January 21, 2013 03:05 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Căutări, rătăciri, popasuri de-o lună sau ani prin noianuri de gânduri, pași timizi pe căi întortocheate din suflete rănite. Încercări reușite sau eșuate de a înțelege mecanisme de gândire abstracte, complexe, ori naive și absurde…

Așa suntem noi, ne zbatem continuu să înțelegem lumea, viața, sperând ca în final să ajungem într-un punct unde să spunem: “da, acum știu de ce și cum să fac..”.

Ajutăm și ne ajutăm pe noi înșine, reușind să ne cunoaștem și înțelegem mai bine puțin câte puțin, în fiecare zi, de parcă am desface un ghem de ață, încurcat intenționat de o fantomiță jucăușă. Ea stă deoparte și privește cum noi ne străduim să ajungem la capătul firului, ca să arătăm cât suntem de pricepuți, când de fapt ghemul înțelegerii nu are sfârșit. Așa că.. face haz pe seama noastră, dar.. nouă nu ne prea vine a râde…! Read More

Posted in: psihologie practica

Cine sunt?

January 18, 2013 05:24 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Viața e plină de neprevăzut, dar sunt sigură că toți știți asta 🙂 , din proprie experiență!

Ne putem naște prinți sau cerșetori, frumoși sau mai puțin frumoși, cu o deosebită zestre ereditară sau una mult prea obișnuită..

Avem parte de o mulțime de evenimente care se aseamănă cu niște vise frumoase, sau coșmaruri terifiante.

Și totuși, transformările cărora le suntem supuși, voit sau nu, ne ajută să fim ceea ce suntem astăzi.

Ni se întâmplă deseori să avem eșecuri: alegem jobul greșit, omul nepotrivit, un mediu educațional neprietenos, sau riscăm și pierdem tot. Mulți dintre noi dau vina pe toate aceste întâmplări urâte și se opresc să mai spere în bine și frumos.

Cu toții luăm uneori decizii greșite, dar trebuie să fim atenți la oportunitățile pe care ni le oferă viața, tocmai pentru a ne-o îmbunătăți.

În final, suntem ceea ce alegem să fim: pozitivi sau negativi, plini de speranță sau fără.

Suntem ceea ce ne dăm voie să devenim!!

Posted in: comunicare sociala, psihologie practica

Culorile iubirii

January 15, 2013 11:50 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Nu am văzut prea multe curcubee în viața mea, dar cel de anul trecut a fost uimitor de frumos, clar și deschis! Încă îmi amintesc senzațiile trăite.. M-am minunat, am râs de fericire și nu am putut minute în șir să-mi iau ochii de pe cer..

Fetița mea mi-a spus că sunt ca un copil 🙂 , și nu înțelege ce mare lucru poate fi, sau de ce sunt așa entuziasmată.. “Ok, e frumos, dar filmele de pe Disney sunt mai interesante…!” Așa că a revenit liniștită în fața televizorului. 🙂

Hm.. cine e de fapt copil în ziua de azi? 😀

Cum apar curcubeele ?.. m-am întrebat din nou, deși am învățat demult asta la școală. Dar eu “sunt copil”, așa că ..pot uita. 🙂

“Curcubeul este un fenomen optic care apare când lumina Soarelui suferă fenomenele de refracţie, reflexie şi difuzie la întâlnirea cu picăturile de apă din atmosferă…” (admin@scientia.ro)

Nu cred că există oameni care să nu se bucure măcar puțin când văd un curcubeu, imensul arc multicolor. Și nu pot să nu mă gândesc: ce poate fi la fel de frumos ca acest fenomen? Read More

Posted in: psihologie practica

Lanțuri imaginare

January 14, 2013 01:03 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

“Inteligence without ambition is a bird without wings”-Salvador Dali (1904-1989)

Când eram mică, oamenii mă întrebau ce vreau să devin când voi fi mare 🙂 (uram această întrebare, dar nu voiam să arat, văzând că lor li se părea foarte firească! ).

Și, pentru că nu îndrăzneam să spun deloc ce mi-aș dori, crezând că sunt prea simpla și făra însemnătate, am spus prima meserie care mi-a venit în minte: croitoreasa (mama mergea la croitoreasa mereu, ca sa îsi faca haine noi ). Asa ca am continuat sa scriu și sa repet, ca un papagal, de fiecare dată când eram întrebată, același “vis”, care nu era deloc al meu.

Era însă unul care nu mă evidenția și nu crea nimănui impresia că aș avea ambiții prea mari pentru cât de măruntă sunt. Așa credeam despre mine atunci, că sunt prea fără posibilități de a ajunge sus. De fapt, eram extrem de timidă și neîncrezătoare în forțele proprii.

Am încercat atunci să îmi induc această plăcere de a crea haine, tăind mai toate rochiile mamei sau surorilor mele, în speranța că voi avea talentul de a crea apoi ceva nou, care să surprindă lumea. Mama mă certa blând, deși în sinea ei era disperată, și îmi dădea sfatul să folosesc doar haine vechi.. Știa ea ce știa 🙂 !

Când am crescut, am reușit să “creez” două fustițe. Atât! Am fost fericită de realizarea mea, dar am conștientizat că nu e deloc simplu și, mai ales, că nu e deloc ceea ce voiam să fac. Read More

Posted in: copilarie, motivatie, psihologie practica

Puterea cuvintelor..

January 11, 2013 11:55 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Cât de frumoase și importante pot fi cuvintele! Nu numai că te definesc, ca om, dar te ajută să evoluezi și să te autostimulezi, dacă le folosești pe cele potrivite, bineînțeles!

Sigur că există foarte multe expresii și citate ale unor scriitori renumiți pe internet, în cărți sau reviste, care te pot impulsiona și motiva, în momentul în care le citești, și vei simți că îți cresc aripi și poți face orice.

Acel moment durează însă destul de puțin, pentru că nu e suficient să visezi. Fără ambiție și voință totul va fi doar un vis frumos… Read More

Posted in: comunicare sociala, educatie, motivatie, psihologie practica

Timp…

January 7, 2013 12:07 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

“Take time to smell the roses!”– este o expresie englezească, ce te îndeamnă să nu te mai stresezi, să nu mai plângi de tot și toate și să îți faci timp să te bucuri cât mai mult de viața ta pe Pământ.

Când vorbim cu prietenii despre lucruri pe care am vrea să le facem, găsim mereu o scuză: “n-am timp”, “sunt foarte ocupat”,” am multă treabă”..

Dar cum poți să uiți că lucrurile mărunte sunt cele care te energizează, îți dau forță să mergi mai departe și să poți rezolva problemele majore, care îți dau bătăi de cap?

De ce să nu privim atent realitatea? Read More

Posted in: educatie, psihologie practica

Prieteni?

January 7, 2013 11:26 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Când eram copil și aveam o prietenă credeam că vom fi mereu apropiate.

Mi-am dat seama că cei mari mă priveau zâmbitori, toleranți, dar totodată sceptici, vrând parcă să-mi spună că ar trebui să-mi bag mințile în cap. Atunci nu prea înțelegeam de ce atitudinea lor exprima un gând, mereu același: “te vei convinge tu că viața nu e chiar așa de simplă.”

Mi-am făcut mulțe prietene apoi, cu care m-am bucurat și am trăit din plin fiecare perioadă a tumultoasei vieți. Încă mai păstrez legătura cu câteva dintre ele și ne amintim cu plăcere de zilele copilăriei noastre.

În vacanțele din perioada liceului ne scriam una celeilalte adevărate romane, spunându-ne dorințele, dezamăgirile, bucuriile și chiar visele de peste noapte. 🙂 Apoi, serviciul, facultatea, mi-au adus în cale oameni noi, care m-au susținut sau doar au pășit odată cu mine pe drumul cel nou. Read More

Posted in: comunicare sociala, copilarie, psihologie practica

Dureroasa Indiferență

January 5, 2013 04:48 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

“Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferență.” (Octavian Paler)

Priviri care voit nu se întâlnesc și când o fac nu strălucesc, zâmbete care se transformă în durere, neîntâlnind alte zâmbete, atingeri refuzate, explicații ce nu pot fi date, cuvinte puține, mesaje inexistente.. Distanță.

Cuvinte care nu mai au culoare și sens.

Ți se pare un scenariu cunoscut? Read More

Posted in: comunicare sociala, motivatie

Dulcele tău sărut..

January 3, 2013 05:35 ⋅ Leave a Comment ⋅ Simona Gîrbea

Nu intru în detalii, să comentez faptul că poți simți dorința de a săruta sau a fi sărutat în locuri mai puțin accesibile :), însă mi-am amintit cât de plăcut este să fii sărutat de cel pe care îl iubești, de fericirea pe care o simți când citești dorința în ochii lui.

Știm prea bine că viața este imprevizibilă și nu stă pe loc, că de-a lungul anilor putem săruta zeci de oameni, sau poate atât de puțini încât degetele de la o mână sunt prea multe, dar săruturile pe care ți le amintești peste ani sunt cele care ți-au trezit pasiuni puternice, care te-au făcut să vibrezi cu toată ființa.

Îți amintești? Dacă nu.. atunci poate că nu ai găsit încă persoana potrivită, care să îți dea senzația că te topești… Read More