Author Archives: Simona Gîrbea

Viața ne desparte, viața ne apropie..

Anii ce ne sunt dați sunt plini de neprevăzut și, chiar dacă avem impresia că am încheiat un capitol și putem trece cu ușurință la următorul, descoperim că anumite expresii de fond nu au fost pe deplin înțelese și avem nevoie de răspunsuri.

Când ceva nu îți este clar și există o legătură între acțiunile prezente și trecute, oricât te-ai împotrivi să crezi că poți merge mai departe, fără să trebuiască a mai întoarce fila din urmă, realizezi că este imperios necesară o retrospectivă a faptelor.

Doar așa îți poți clarifica în minte evenimentele ce s-au întâmplat și vei putea să le înțelegi corect pe următoarele.

Deși vrei ca această claritate să se întămple cât mai repede cu putință (pentru că elanul nostru și setea de viață sunt mari, iar tinerețea și neliniștea vor dreptul la replică), te simți blocat de un “perete” rezistent și înalt, pe care e greu să îl escaladezi sau să îl spargi..

Așa că, vrei sau nu, trebuie să înveți să ai răbdare. Simți că tăcerea și avalanșa de întrebări încep să doară, dar totul se sedimentează ușor.

Începi să renunți la zbatere, pentru că loviturile de “perete” încep să doară și ele, și stabilești în mintea ta că, momentan, acea carte trebuie lăsată deoparte și începută alta. Cand va veni momentul, poate vei reuși să o continui sau chiar să o iei de la capăt, pentru că acum nu o vei înțelege oricum, nefiind pregătit..

Și, uite-așa, iei altă carte, dar “peretele” încă există.. Și trebuie să fii conștient că, până când nu vei putea să îl străbați cumva, poți să citești toată biblioteca.

Mintea îți va fi liberă, și totuși captivă! Pentru că o bibliotecă închisă nu îți dă posibilitatea să pui în practică ceea ce ai învățat.

Viața e presărată cu astfel de cărți pline de neînțelesuri, aranjate frumos în biblioteci spațioase, din care e greu să mai ieși o data ce le-ai străbătut coridoarele. Cineva s-a gândit să construiască acolo labirinturi cu pereți groși, dar setea ta de nou și cunoaștere erau prea mari, așa că nu le-ai dat importanță, la început.

Ai vrea să ieși să vezi soarele când vrei tu, dar trebuie să găsești drumul corect, sau să spargi multi pereți.

Fie că pereții sunt oameni sau relații în sine, fie că filele pline de expresii neînțelese sau neologisme de care nu ai auzit niciodată sunt reprezentate de acțiuni și reacții cel puțin bizare, continuă să citești oameni și gânduri, fără să crezi că ai ajuns la epuizare. Read More

De cate ori nu am rostit acest cuvant- “impreuna”!? Si de cat de multe ori nu ne-a stat pe buze sintagma- “imi doresc sa fim impreuna”!?..

Cu cine?  De fiecare data poate cu altcineva: mai bun, mai cald, mai intelept, mai tandru, mai frumos la suflet, mai dispus sa empatizeze, sau mai capabil sa priceapa conceptul de dragoste, in felul imaginat de noi.

Impreuna sa gasim solutii, impreuna sa alegem calea cea mai buna spre o schimbare pozitiva a noastra, impreuna la durere si bucurie.. atat fizic, cat si sufleteste si mental! ;)…  Asa ne-am spus mereu, uneori mai mult in gand decat faptic, sperand sa se si concretizeze dorinta noastra, asa incat sa nu mai fim nevoiti a porni la noi si noi cautari mentale, de multe ori constand numai in asteptari si iluzii desarte.. 

Dar.. cat de mult rezista acest “impreuna”, depinde numai de noi! Pentru ca fiecare este creat (plamadit) diferit si accepta transformarea atunci cand si cum crede el ca e mai bine.

Fac aceasta afirmatie deoarece, de obicei, dupa ce am gasit persoana care sa completeze puzzle-ul imaginat, apar momente cand unul simte nevoia de nou, iar celalalt trebuie sa proceseze la timp acest aspect, asa incat sa simta care este miscarea ce trebuie facuta, ca sa nu impiedice sau sa stagneze procesul.

Asadar, acest IMPREUNA  rezista atata timp cat ambele persoane implicate isi doresc aproape aceleasi lucruri si depun tot efortul pentru a mentine verticalitatea cuplului.

Fiind intr-o “nastere” continua, multi oameni nu au rabdare sa astepte ca celalalt sa inteleaga aceasta nevoie si sa o trateze ca atare: cu respect, intelegere si, mai ales, sa contribuie la bunul mers al lucrurilor, participand activ la aceasta schimbare.

Lipsa de rabdare a unuia dintre parteneri, sau.. deopotriva, depasirea limitei rabdarii celuilalt prin cerintele continue pe care le expunem, sunt factori care contribuie la destramarea acelui anterior mult ravnit “impreuna”, care devine doar o amintire naiva si fara fond.

A fi impreuna doar fizic, dar nu si mental sau sufleteste, nu este suficient pentru a pastra vitalitatea cuplului, care ajunge sa fie doar o forma, goala pe interior, alimentata atat cat sa nu moara, dar sa fie intr-o continua agonie. Read More

Încă puțin și anul 2013 se încheie..

De obicei, oamenii se întreabă care le-au fost împlinirile, sau ce schimbări s-au produs în ultima perioadă în viața lor.

Tu ți-ai făcut această introspecție?

Dacă nu, te invit să facem împreună o mică schemă (aruncând o rapidă privire retrospectivă asupra anului 2013), pe care tu trebuie să o completezi cu propriile-ți “date personale”, în care sexul sau starea civilă nu sunt necesare. 😀

Cu siguranță, vârsta ți s-a schimbat :), și pașii te-au plimbat prin locuri noi, chiar dacă poate nu atât de îndepărtate pe cât îți doreai,  sau poate mult mai neașteptate decât sperai. 😉

Ai cunoscut sau doar ai întâlnit oameni noi, te-ai apropiat foarte mult de unii care ți se păreau inaccesibili (straniu, nu?), sau te-ai îndepărtat de cei care ți-au creat disconfort (și viceversa). Deși a fost dureros să accepți schimbarea, în final ai constatat că lipsa lor te-a “ușurat” sufletește și te-a maturizat mental.

Ți-ai format obiceiuri noi, sau poate doar le-ai păstrat pe cele deja “implantate” de mult amar de vreme.. (sport săptămanal, ceai zilnic, trezit cu noaptea-n cap- în cel mai fericit caz.. 🙂 )

Ai citit cărți noi (sau doar bloguri, reviste), care te-au impresionat și te-au modelat, și ai “cunoscut”- figurat vorbind- adevărați formatori, modele demne de urmat. Unii te-au însoțit pe drumul tău pentru o scurtă perioadă de timp, pentru că ți-ai schimbat rapid părerea despre ei :D, alții încă te susțin și îți luminează calea. 

Ți-ai achiziționat obiecte noi, la care visai de multă vreme, sau poate ai vrut doar să ajuți o ființă greu încercată de viață (copil, animal, om sărman), oferind bucurie pe care ai șansa s-o primești uneori înapoi, înzecită.

 Sau chiar ai dat viață unei noi vieți, și-acum te simți un pământean “bogat” și binecuvântat.. 🙂 !

Ai devenit mai prietenos sau puțin mai singuratic, ai râs, ai plâns, ori.. doar ai suferit în tacere. Ori toate laolaltă, în proporții greu de stabilit, sau doar greu de recunoscut în mod public.. 🙂

Te-ai îngrășat/ai slăbit (voit ori nu),  sau doar te-ai menținut, poate chiar fără să fie acesta scopul anului, dar urmările acestea îți dau de gândit pentru anul viitor. 

Ai pierdut pe cineva drag, sau doar o cunoștință, dar oricum.. ți-ai amintit în treacăt sau prelung că viața nu-i eternă și ar fi bine să “te-agăți” cu drag de ea, la modul serios, pentru că unele momente nu se mai întorc, oricât ai vrea.

Ți-ai vizitat părinții, cu fapta sau numai cu gândul, dar i-ai bucurat în orice lume ar fi. Sau.. ai refuzat cu încăpățânare să renunți la orgoliu, dureri și acuzații, și te-ai închis în carapacea ta, sperând să uiți de tot și toate, ca și cum ai fi în fața unei table și ai șterge creta. (Dar.. ce ne facem cu praful, care se împraștie ca nebunul? 😀 )

Ți-ai descoperit talente ascunse, nebănuite, care musteau în tine, așteptând momentul revărsării.. Sau poate doar ai încercat să le cauți, dar înca mai ai nevoie să decojești viața, ca să scoți la iveală adevăratul fruct al pasiunii tale… 🙂

Ai renunțat la activități care îți prisoseau, te încărcau cu energie negativă sau, mai mult, te agasau, și ai încercat să îți focusezi toată atenția asupra “plăcerilor” tale- plin de curaj sau temător, dar ți-ai înfrânt reținerile, amânările și fricile.

Ai decis atunci că staționarea într-o gară părăsită nu va convinge nici un tren să vină să te plimbe măcar o dată, doar pentru că ești tu răbdător și consecvent în credințe..

Sau.. încă nu ai reușit să te desprinzi de toate acele obișnuințe care te apasă, pentru că nu te consideri pregătit să te arunci în vâltoarea vieții, simțindu-te încă nesigur. Și.. aștepți momentul prielnic, crezând încă în vechea expresie “timpul le va rezolva pe toate”.

Ai găsit acea oază de liniște  la care toți visează, fie ea casă, iubit, job, pasiune, și te simți împăcat și mulțumit că toate căutările nu au fost în zadar. Sau.. încă mai speri că va veni o zi în care vei simți acea senzație de împlinire, mereu râvnită, și te pregătești îndelung să fii cel ce trebuie să devii, așa încât să atragi ceea ce crezi că meriți: tot ce-i mai bun! 🙂

Read More

“We don’t grow when things are easy; we grow when we face challenges”– Zig Ziglair

(Nu creștem când lucrurile sunt ușoare, creștem când ne confruntăm cu schimbări. )

Viața are multe fațete, pe care reușim să le descoperim și să le aflăm sensul, de obicei, doar după ce am trecut prin diferite experiențe.

Am vrea cu toții să înțelegem la momentul oportun cum trebuie să reacționăm, ce e bine să alegem și când, însă nu se întâmplă mereu ca teoria să se intersecteze cu practica, atunci când e vorba despre decizii care îți modifică definitoriu realitatea. 🙁

De ce? Pentru că, deși de multe ori știm ce ar fi corect și înțelept să facem, reacțiile noastre sunt ori prea încete, ori situația este prea diferită de cea imaginată, ori chiar nu am putut să ne gândim la multitudinea de variante posibil existente, care schimbă pe parcurs datele problemei.

Și mai există o situație, acceptată de puțini oameni, deloc adepți ai autovictimizării: acea alegere a fost potrivită tocmai pentru acel moment din viața ta, ca să îți primești lecția necesară pentru a deveni mai bun și mai înțelept. Urmează apoi să îți găsești singur următoarea cale și provocare, care să te transforme iarăși și iarăși..

Dar cum poți să crezi, când suferi, că acea durere îți era necesară, când tu nu știi cum s-o înlături mai repede și vrei doar să fii împlinit din toate punctele de vedere, ca să demonstrezi ție și lumii întregi cât de bine te descurci în viață?!

Cum să accepți această idee, când tu vrei doar să fii fericit, inconștient fiind că tocmai aceste transformări te vor conduce la o mai bună cunoaștere de sine? 

Poți să crezi că iubita ta (sau iubitul :D), trasă ca prin inel :), va avea cu mult mai multe kilograme decât acum, peste doar cațiva ani, și că nu va găsi nicio motivație interioară ca să încerce să lupte cu această problemă? Pe tine te atrăgea imaginea ei dinainte…

  … că prietenul va avea o cădere nervoasă, care îl va determina să înceapă să fumeze, ori să bea, deși era total împotriva acestor vicii? Tu admirai omul de atunci..

   … că părintii lui, care erau topiți după tine, vor fi distanți după doar câțiva ani de zile? Tu voiai să formați o familie mare și unită, în care comunicarea să fie permanentă și constant placută.

Și exemplele pot continua la infinit! 

Cu siguranță nu putem prevedea totul, nu putem schimba concepțiile unor oameni, și multe vor fi altfel decât ne-am imaginat, dar există multe motive pentru care apar aceste modificări în viața noastră. Read More