Uneori, cei dragi ție reacționează altfel decât te-ai fi așteptat, deși le-ai dat de înțeles că nu îți plac reacțiile lor. Nu e deloc plăcută senzația și ai impresia că lupți cu morile de vânt. Ce-i de făcut?
Mai întâi, nimănui nu îi place să i se dea sfaturi, sau să fie mereu criticat pentru ceea ce ți se pare ție a nu fi bine.
Poate că ei au astfel de atitudine tocmai pentru că vor să reziste voinței tale de a se schimba și nu acceptă să li se dicteze acțiunile. Sau pur și simplu nu și-au dat seama că ceea ce fac nu e bine și că în felul acesta te rănesc.
Apoi, consideră că ceea ce fac e firesc, deoarece așa au fost obișnuiți să fie. Tu le-ai permis asta atât de mult timp, sperând că își vor da seama într-o zi, iar ei au crezut că ești de acord cu felul lor de a fi.
Te-ai gândit, în astfel de momente, că poate cel ce are nevoie de schimbare ești chiar tu? Că binele pe care îl vezi tu nu coincide cu binele văzut de ei?
E bine că ai avut curajul să spui ce simți și cum ai vrea să fie, dar asta nu poate să schimbe imediat situația.
E nevoie de timp, voință și- cel mai important, de o motivație puternică. Dacă toate acestea nu există, încercarea ta poate să dea greș, ajungând să fii istovit, nemulțumit de tot și toate, considerându-te subapreciat, neînțeles, sau- și mai rău, prea puțin sau deloc iubit.
Să ne gândim: vrei poate mai multă atenție. Dar tu o acorzi?
Sau poate este exagerat de mult acordată, iar celălalt este deja sufocat și nu mai poate să fie el cel ce o dă?
Lucrurile făcute cu măsură sunt mai relaxante și ajută la bunăstarea ta. Mulți înțelepți au afirmat aceasta, printre ei fiind și Democrit, filozoful grec.
Așadar, poți începe prin a fi tu mai cumpătat în acordarea atenției celorlalți. Sigur vor observa schimbarea și atunci vor întreba ei ce se întâmpla; vei avea ocazia să le spui fără a fi critic. Nu te vei mai lamenta de atitudinea lor, și atunci nu vei mai fi ridicol. Dă-le posibilitatea de a-și pune întrebări și, apoi, de a-și remedia comportamentul.
Sau poate vrei mai multă afecțiune?
Întreabă-te dacă tu o oferi, cum faci asta, dar și dacă e felul de afecțiune pe care ceilalți o doresc; poate ești exagerat de afectiv (sau obositor? ), ajungând ca această atitudine să satisfacă dorința celuilalt în așa măsură încât să nu simtă că mai e ceva de făcut (din partea lui ).
Gândește-te: dacă tu mergi la restaurant cu colegii și mâncarea este delicioasă, venind acasă mai vrei imediat o porție de friptură? Poate soția să se fi străduit peste măsură, în acel moment nu mai poți mânca.. Vrei doar să stai în fotoliu, relaxat. La fel se întâmplă și cu afecțiunea. Fă pauze, dă mai puțin, relaxează-te!
Sunt doar câteva exemple care mi-au venit în minte acum, raportat la reacțiile și așteptările mele din trecut. Sigur că greșim, e greu să știi dinainte ce trebuie să faci dacă nu îți acorzi posibilitatea de a învăța ce să faci. Dar, dacă realizezi că și tu trebuie să schimbi ceva, șansele de a-ți îmbunătăți viața sunt mult mai mari.
Totul pornește de la tine și acțiunile tale.
Tu ești rotița principală a acestui mecanism, tu știi dacă vrei ca cei dragi ție să te trateze altfel, pentru că meriți mai mult.
Și atunci, tu vei fi primul care acționează, începând cu însăși schimbarea ta. Cere mai mult de la ceilalți, privește tot acest proces cu optimism, și roadele vor apărea cât de curând.
“Noi suntem fie stăpânii, fie victimele propriei noastre atitudini. Depinde de alegerea noastră. Cine suntem astăzi este rezultatul alegerii pe care am făcut-o ieri, mâine vom deveni ce am ales să fim astăzi.”- JOHN MAXWELL– unul dintre cei mai respectați vorbitori din lume, autor, trainer și coach care a dezvoltat milioane de oameni de pretutindeni.
Te invit să îți evaluezi atitudinea prezentă și, urmând sfatul lui Mark Twine, “scoate-ți din când în când mintea la plimbare, căci altfel se împotmolește!”.
Cred că ai înțeles: responsabilitatea alegerii atitudinii corespunzătoare cade pe umerii tăi; pentru că fiecare schimbare începe cu Tine!
Tu ești viitorul tău!