În lumea aceasta minunată poți întâlni de-a lungul vieții o mulțime de oameni deosebiți. Pe unii îi recunoști imediat, dar alții se lasă descoperiți ceva mai greu, de multe ori baricadându-se singuri, din timiditate, prea multă modestie sau prea puțină stimă de sine.
Cu cât călătorim mai mult, ajungem să înțelegem că lumea e mai mare decât credeam, că posibilitățile noastre sunt mult mai vaste și că modele demn de urmat sunt peste tot în jur, dacă ne înălțăm privirea. Pentru că mulți dintre noi ne autosabotăm chiar și această șansă.
De mici copii, auzim vorbindu-se despre relația perfectă sau partenerul ideal, astfel că în mintea noastră se înfiripă diferite idei referitoare la calitățile pe care acea persoană trebuie să le bifeze, pentru a se încadra în calapodul imaginar croit de noi.
Dar lumea e plină de oameni plăcuți, atractivi, cu infinite resurse sufletești, care ne atrag în mreje..
Și desigur că atunci când ceva îți place, vrei să aprofundezi cunoașterea, pentru a-ți întări convingerile și a-ți hrăni sufletul. Și nu renunți ușor, chiar dacă apar inevitabile impedimente.
Deseori nu sunt bifate toate calitățile pe care le dorim, sau se întâmplă ca acestea să lipsească, înlocuite fiind totuși de altele.
Și-atunci, începem să ne punem întrebări retorice: să ne oprim, mulțumindu-ne cu ce avem, sau să mergem mai departe, în speranța că partenerul ideal există acolo, undeva, dar nu a venit încă momentul să îl întâlnim?
Și dacă totuși l-am găsit, dar dintr-o prea mare dorință de a atinge perfecțiunea, nefiind pregătiți pentru divergențele de opinii și neavând suficientă răbdare pentru asimilarea și acceptarea acestora, ne grăbim să renunțăm?
Certurile sunt inevitabile într-o relație și chiar între oameni, la modul general. Teoretic știm asta, dar practic.. trebuie să învățăm să iertăm și să acceptăm greșelile, acordând o mai mare importanță relației, decât diferențelor dintre noi.
Ce înveți în urma unei dispute cu și despre acea persoană este esențial.
Relații perfecte nu există, iar partenerul ideal.. cu atât mai puțin.
Există însă oameni cu care la un moment dat ne aflăm la același nivel mental, dar care în timp evoluează diferit de noi, reacționând sau nu așa cum ne dorim.
Dacă suntem foarte atenți la semnale și le acordăm atenția cuvenită, putem rapid să înțelegem cât de viabilă este relația. Dar, de cele mai multe ori, lăsăm instinctul la o parte și sperăm într-o minune. Minune care, de cele mai multe ori, nu vine.
Și-atunci, care ar fi soluția?
Ascultă de instinctul interior! Numai tu poți decide când să mergi mai departe și când să te oprești.
Scotocește prin sertarele sufletului, șterge praful si așază alte amintiri noi, sau golește-le complet și gândește-te bine data viitoare, când vrei să “achiziționezi” ceva ce ar putea ocupa acel loc gol.
“Nu uita că oricine te iubește cere de le la tine o iluzie de ideal. Dă-o sau nu te lăsa iubit.” (Nicolae Iorga)
