Sclipiri de bucurie

joy

Pline de agitație, neliniști, îndoieli și așteptări, viețile ni se deapănă ușor, îndreptându-ne sau nu spre ceea ce ne e dat să atingem.

Bucuria și plăcerea sunt lăsate de multe ori pe ultimul plan, din prea multă grijă față de cei dragi nouă, sau din teama de a ne schimba radical viețile.

Bineînțeles că lipsa resurselor financiare, dozarea greșită a timpului, subaprecierea momentului prezent.. toate acestea răpesc din frumusețea vieții și uităm că este irepetabilă și ca tocmai de aceea ar trebui să o apreciem în mod constant. 

Dar.. cel mai important impediment în calea bucuriei vieții este modul în care gândim despre ea, precum și algomerația din jurul nostru, căreia îi dăm voie să existe, într-un fel sau altul.

Gândurile bune ne îmbunează, gândurile rele ne înrăiesc, iar mediul sufocant ne închistează mintea, răpind din creativitate, creând disconfort și tulburând visarea. 

La fel ca o mașină electrică, trebuie regulat să ne încărcăm bateria, însa e nevoie să ne amintim în timp util că sunt puține locuri de încărcare și să stabilim clar unde o vom face.

Așadar.. să ne gândim la planuri concrete și să ne bucurăm de drumul parcurs spre împlinirea lor.

Cine crede că viața poate fi plină numai de momente frumoase, se înșeală.

Trebuie numai să privim cu speranță spre ceea ce va să vină, considerând situațiile neplacute ca fiind lecții ce ne ajută în dezvoltarea noastră.

Ca să putem îndepărta neliniștile, rutina, tristețea sau teama, avem nevoie să găsim acel ceva care să ne revitalizeze, cum ar fi un nou vis, pentru care să ne zbatem a-l atinge.

Să ne întrebăm mai des despre oamenii și lucrurile care ne înconjoară dacă ne aduc bucurie, iar dacă răspunsul este nu, să îi evitam (sau respectiv să le înlăturăm), așa încât să dăm voie noului să intre în viața noastră.

Acceptând că totul este în continuă schimbare, ne vom elibera sufletul și mintea, și ne vom permite să trăim frumos, conform gândirii actuale, nu din obligație față de cel ce am fost sau am crezut cândva că ne dorim să fim. 

Și ce putem face concret pentru a găsi sclipirea de bucurie? Să căutăm zilnic frumosul și bucuria din jur și să ne eliberăm mintea de ‘balastul’ depus, pentru a-i face loc frumosului găsit. 

Îmi amintesc o așa-zisă “definiție a bucuriei”, pe care cineva a dat-o într-un articol dintr-un ziar și care mi-a rămas în minte, tocmai datorită simplității ei: bucuria este entuziasm și lumină, un zâmbet larg și o sclipire-n ochi.  🙂 🙂 🙂

************

PS.: Poate ar fi bine să-ți amintești mai des că “Rostul vieții e să te bucuri că trăiești.”- Marin Preda 

Comments

comments

This entry was posted in cunoastere interioara, motivatie, psihologie practica on by .

About Simona Gîrbea

Nascuta la 19 septembrie 1976, in localitatea Starchiojd, judetul Prahova. Am absovit Liceul Pedagogic din Ploiesti, promotia 1995 si..am profesat la inceput ca educatoare, iar mai tarziu ca institutor I, avand gradul didactic II. Licentiata in comunicare si relatii publice, promotia 2007( Facultatea de Litere, Bucuresti). Indragostita de domeniul psihologie, disciplina studiata atat in liceu cat si in facultate, dar si de comunicarea eficienta dintre oameni, in ultima perioada am devenit din ce in ce mai preocupata de stapanirea unor cunostinte mult mai vaste in aceste doua domenii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *