Pentru a accepta ajutorul, trebuie mai întâi de toate să simți această nevoie și să fii pregătit a recunoaște deschis acest adevăr. De cele mai multe ori, presiunea celorlalți asupra noastră ne poate îndemna să opunem și mai multă rezistență, să negăm orice și să ne încăpățânăm a trai într-o permanentă luptă cu ei și ideile lor..
Și-atunci.. care este câștigul? Stresul ambelor tabere și o nesfârșită contradicție, care va consuma energia și va stoarce răbdarea până la ultima picătură, dând vieții coordonate noi, sau chiar forțând-o a pluti în derivă!!??
Timpul necesar înțelegerii și conștientizării necesității de a primi ajutor diferă de la persoană la persoană, și nu se poate estima precis dacă va fi nevoie de “o viață de om” sau doar de câteva clipe..
Când situația e cronică, ultima variantă iese din discuție. (Să nu uităm: obișnuința este a doua mamă!)
În toată această perioadă de așteptare, este bine să te concentrezi asupra lucrurilor cu adevărat importante pentru tine, cum ar fi a-ți trăi viața în cel mai plăcut mod 🙂 și a nu insista la nesfârșit, spre a-l convinge pe celălalt să coopereze.
Până la urmă, fiecare este responsabil de situația în care se află, iar ceilalți îi pot fi doar sprijin, atât de mult timp cât consideră ei că are sens să aștepte ca ‘miracolul schimbării’ să se întâmple.
Așadar, ai răbdare, dar nu uita de tine și nevoile tale!
De cele mai multe ori, specialistul cunoaște mijloace eficiente de abordare, care te pot ajuta să stimulezi persoana în cauză, în vederea conștientizării stării sale.
Dar, cum suntem unici, nu există o ‘rețetă’ absolut valabilă! Așadar, să nu fii surprins dacă metodele vor da greș, tocmai pentru că terenul nu este atât de rezistent cum presupuneai tu, ci foarte instabil.
Uneori, singurul ajutor pe care îl poți oferi este de a lăsa acel om să se lupte cu sine și frustrările sale, iar tu să îți continui drumul către tine însuți..
“Cele mai grele lupte nu sunt întotdeauna cele pe care le dai cu alții. Sunt cele pe care le dai cu tine.”- R. Rolland