“Cea mai înaltă treaptă la care poate ajunge omul este mirarea.”- Wolfgang von Goethe
Te-ai gândit vreodată care sunt motivele pentru care te miri? Sigur faci asta zilnic, dar acum vreau să găsim răspunsuri conștiente, care să ne ajute să ne cunoaștem mai bine. Nu e acesta cel mai bun mijloc de a-i înțelege apoi pe semenii noștri?
Florile înfloresc în fiecare an, fără să dea semne de oboseală, și uimesc prin frumusețea lor- chiar dacă nu-i eternă.
Animalele drăgălașe te lasă fără cuvinte numai prin simpla lor apariție, iar unele insecte sunt atât de diafane încât nu poți să nu te-oprești o clipă în loc, să le-admiri.. 😉
Iubitul (iubita) îți zâmbește într-un mod neașteptat de tandru, sau face un gest care te ia prin surprindere.
Copilul te încurajează atunci când ești fără speranță sau îți spune un “te iubesc” în modul lui caracteristic, care ar topi și un munte de gheață. 🙂
Sigur că te miri zilnic de răspunsurile pe care le primești, de modul cum se îmbracă unii oameni, de transformările la care sunt supuse chipurile unora, peste ani.
Poate că te miri și de cât de frumos pot cânta unele păsări, cât de gingași sunt copiii, sau cât de râi sunt unii și cât de mult se imprimă această realitate pe chipul lor.
Te miri de tot și toate, dar.. nu cumva ai uitat ceva?
Câteva clipe de reflexie și incursiune în propria viață îți sunt necesare, din când în când, ca să nu uiți cine ești.
Gândește-te la tine, cel de acum câțiva ani. Ce făceai, cum gândeai, câte știai sau nu, cum te tratau oamenii și cum reacționai la vorbele lor. Cât de ușor erai influențabil, cât de naiv erai, sau cât de optimist și încrezător în forțele proprii?!
S-au produs câteva schimbări, așa-i?
Ce vocabular aveai pe atunci și câte alte noi cuvinte ți-au “invadat” voit universul..? Cât de multe cunoștințe stăpânești acum, chiar dacă întotdeauna e loc de mai bine, și cât de multe frici ai depășit..? Cât de mult ți-ai schimbat impresia despre unii prieteni și oameni cărora le-ai dat voie să aibă un sens în existența ta?
Te-ai gândit să te miri și să te compari doar cu tine, ca și cum ar fi vorba despre altă persoana?
Cât de multe ai înțeles despre cui trebuie să acorzi atenție și pe cine să ignori? Cât de bine știi acum să îți păstrezi convingerile și să îți respecți principiile de viață pe care le-ai adoptat? Cât de frumos poți acum să refuzi un om, sau să îți exprimi punctul de vedere?!
Pe atunci nu spuneai tot ce aveai de spus, nu îndrăzneai să mergi fără teamă să discuți cu oameni importanți, reticenți poate la intervenția ta..
Toți ne schimbăm, chiar dacă mulți spun “am rămas același om”.. Poate vorbesc despre sufletul lor, dar nu despre convingerile, atitudinea sau concepția despre viață.
E imposibil ca trecerea anilor să nu te fi schimbat în vreun fel, iar dacă noul “tu” te mulțumește, făcându-te să te simți bine, în pielea ta, atunci.. poți să te miri și să te bucuri că ai ajuns să trăiești încât să te apropii de tine, cel spre care tinzi! 😉
Frumusețea din jurul tau îți dă aripi, dar tu trebuie să le pui în mișcare și să zbori în direcția cea bună.
