Îți spune că simte pentru tine emoții puternice, că ești tot ce-și dorește și te vrea doar a lui..
O poveste scrisă atât de des, mereu cu alte cuvinte, unele mai frumoase decât altele..
Dar cum stau lucrurile, în realitate? Este de-ajuns dorința arzătoare pentru ca o relație să fie cu adevărat atât promițătoare cât și funcționabilă?
”Caută adânc în sufletul tău, dar mai ales în fapte!” Așa ni se spune mereu, dar teoria e greu de pus în practică, dacă nu știm ce anume să căutăm.
Te pătrund vorbele lui? Simți lipsa gândurilor lui, atunci când acestea lipsesc? Ai vrea să fii permanent în ele?
Dacă răspunsul e da, felicitări!! Tu ești îndrăgostită de el, de gândurile și vorbele lui frumos alese și bine așezate..
Poate că vocea îi este la fel de fermecătoare, corporal este bine clădit și e foarte seducător și pasional, așa cum mereu ți-ai dorit să fie iubitul tău!
Dar analiza nu trebuie să se oprească aici.
Când vorbiți, simți că există complementaritate? Aveți preocupări comune, pe care să le și puneți în practică, împreună?
Deseori, vorbele și acțiunile nu coincid. Poate că amândurora vă place vinul roșu, dar el vrea să bea pâna adoarme, iar tu vrei doar un stimul.. 😉
Experimentează mult (cu el!) și nu uita: analizează!
Dacă tu vrei să fii în gândurile lui frumoase, și nu altcineva, trebuie să fii conștientă că poți culege doar ceea ce sădești. Oferi (și primești!) afecțiunea și susținerea de care are/ai nevoie? glumele sau ironiile tale sunt pe aceeași lungime de undă cu ale lui?
Sunteți amândoi mulțumiți de acestea, în aproximativ aceeași măsură?
Ca să aflii răspunsul, fii atentă la semnalele emise de el, dar și la reacțiile tale.
Râde la glumele tale, sau doar le accepta, din politețe? Iei măsuri atunci când îți spune că ceva nu îi place la tine, sau cerințele lui ți se par absurde și doar le tolerezi?
Îl poți asculta până la capăt, când îți povestește cum și-a petrecut ziua, sau te obosește și doar te prefaci a fi atentă?
Dacă îl ignori și nu îi ești alături în momentele grele așa cum are el nevoie, nu cum crezi tu că e bine s-o faci, atunci nu spera să primești altceva în schimb. Dacă n-ai nicio idee cum să faci asta, întreabă-l. S-ar putea ca răspunsul lui să te surprindă! Iar dacă nu ai nicio dorință de a fi lângă el în astfel de momente, atunci e și mai simplu de înțeles cum stau lucrurile.
Deopotrivă, dacă el te ignoră și nu îti comunică gândurile sau ia decizii singur, fără să te consulte, întreabă-te dacă chiar asta vrei, permanent.
Să mai adaug că vor fi conflicte și nenumărate diferențe, pe care va trebui să le negociați? Sau că dacă vă pasă unuia de celălalt vă veți asculta și veți face schimbări, în limitele posibile? Ori că trebuie mereu să te regăsești în celălalt, raportat atât la valori, cât și la emoții și inteligență?
E evident că nu e suficient ca EL (sau EA) să spună că te iubește și te vrea..
E un amalgam de mulți alți factori care contribuie la a înțelege dacă EL/EA este ceea ce ai nevoie, ca să poți fi doar LUMEA LUI/EI..
“Educarea minții fără cea a inimii nu e educație deloc.”- Aristotel
